Am lipsit. Uite de ce!

Mult prea mult timp a trecut de la ultima postare, fapt pentru care imi cer scuze si promit sa nu se mai repete! De vina-s proiectele de la facultate, cantitatea enorma de munca necesara prin curte, dar si altele, de-ale vietii…

Astazi, fara poze, raman restant. O sa urmeze si multe poze, curand, trebuie sa fac putina ordine prin foldere 🙂

La categoria “Ce s-a mai facut”, ar cam fi urmatoarele:

– am rearanjat dalele pietonale din curtea caselor intr-o noua forma de trotuar;

– am insamantat iarba pe unde era pamantul batatorit, tot in curte;

– am facut o curatenie generala prin case, care era mai mult decat necesara;

– am dat pomii cu var, lucrare simpla si de efect;

– aproape am finalizat gratarul, care a trecut printr-o schimbare de proiect fata de ceea ce gandisem initial;

– am terminat de vopsit garduletul proaspat facut pentru a largi curtea caselor cu aproximativ 100 mp;

– am asezat dale pietonale din beton pe aleea principala din gradina, sa nu ne mai noroim asa rau la ploi;

– am inceput si noi rasadurile, in ladite si pahare;

– am pus, direct in gradina, seminte de dovlecei, salata, rosii, spanac, fasole “fideluta”, morcov si inca ceva arpagic. Au rasarit salata si spanacul, restul sunt in asteptare;

– am terminat de sapat toata suprafata destinata culturii de anul acesta;

– am terminat taierile de primavara la pomi si vita de vie;

Cred ca ar mai fi si alte maruntisuri, dar nu mi le amintesc acum 🙂

Sa trecem acum la “Ce e de facut”:

– finalizarea gratarului, care implica placarea blatului, aplicarea unui lac pentru piatra pe caramizi, ceva rafturi pentru partea de jos, si alte mici bibileli, ceea ce s-ar traduce, simplu, in “o zi de munca”;

– curatenie generala in magazia din spate, de la gaini, unde e haos;

– construirea unui raft nou pentru magazia mai sus amintita;

– pergola/ foisor pentru zona de gratar – avem ideea, n-avem timp si materiale 🙂

– alte insamantari, direct in gradina;

– sa cumparam cativa puisori, imediat dupa sarbatori, plus furajele aferente;

– mi-as lua si niste rate, de frumoase, dar avem o suprafata prea mica pentru cresterea lor in conditii prielnice;

– construirea unui zid la mansarda casei noastre, ca sa evitam situatia actuala in care cele doua camere comunica direct cu exteriorul;

– ceva imbunatatiri estetice pentru magazia din curtea caselor, cea destinata bauturilor si conservelor de tot soiul;

– turnare alei din beton pentru accesul masinilor. Ori pietris cu borduri din beton. Ia ziceti, cum e mai bine/ mai frumos?

Cam atat, asa de inceput, ne facem incalzirea in primavara aceasta. Mai departe, om vedea.

Poze si altele, intr-o postare ulterioara, pentru astazi, scurt si concret 🙂

Spor la treaba si voua, ca noi avem destula.

 

 

Edit: uitasem ce e mai important de facut! Gardul de la gradina, singura latura care a ramas “neinnoita”. Momentan, avem un gard “de te apuca plansu’ ” 🙂

Bine am venit!

Sa incepem cu inceputul, zic, si anume, sa ne cunoastem.

Eu sunt Alex, sunt nascut in Pitesti, si sunt trait la bloc mai toata viata mea de pana acum aproximativ 2ani. Am pornit in povestea asta impreuna cu parintii mei, oameni simpli, nascuti si crescuti la tara, urbanizati “fortat”, in mareata epoca ceausista. Ni s-a alaturat, pe parcurs, o fata la fel de simpla, dar cu ambitii mari, pe masura mea, sau, ca s-o descriem “tehnic” – viitoarea sotie, Vera.

Avem un petec de pamant de 1200mp, la 8km de Pitesti, pe care sunt construite doua casute, a parintilor (batraneasca – era de mult construita in momentul cumpararii) si a “tinerilor”, constructie relativ noua, dar modesta, 97mp construiti: o bucatarie cu veleitati de living, doua dormitoare mari la mansarda, unul micut la parter, un birou, si o baie simpla, casuta din urma fiind construita de parintii mei.

Eu si Vera suntem (inca) studenti, dar avem si locuri de munca, iar ai mei mai au de tras pana la binemeritata pensie. Mai am si un frate, mai mare, care a ales sa ramana in oras, in apartamentul in care am locuit, alaturi de el si de parinti, mai bine de 15 ani.

Blog-ul acesta va fi despre tot ceea ce se intampla “in batatura”, bune si rele (mai mult bune, speram), aici voi scrie doar eu, dar voi scrie despre toti ai casei. Imi doresc sa afle si altii noutatile din ograda noastra, asa cum si eu am citit povestile impartasite de alti colegi care au “migrat” de la bloc, poate unii vor avea ceva de invatat, poate altii se vor convinge ca nu au ce sa caute la tara…

Acestea fiind spuse, inchei introducerea, m-am lungit oricum mai mult decat imi doream; sper sa avem ocazia sa ne cunoastem mai bine pe parcurs, de acum imi urez “Succes si spor la scris!”