Am lipsit. Uite de ce!

Mult prea mult timp a trecut de la ultima postare, fapt pentru care imi cer scuze si promit sa nu se mai repete! De vina-s proiectele de la facultate, cantitatea enorma de munca necesara prin curte, dar si altele, de-ale vietii…

Astazi, fara poze, raman restant. O sa urmeze si multe poze, curand, trebuie sa fac putina ordine prin foldere 🙂

La categoria “Ce s-a mai facut”, ar cam fi urmatoarele:

– am rearanjat dalele pietonale din curtea caselor intr-o noua forma de trotuar;

– am insamantat iarba pe unde era pamantul batatorit, tot in curte;

– am facut o curatenie generala prin case, care era mai mult decat necesara;

– am dat pomii cu var, lucrare simpla si de efect;

– aproape am finalizat gratarul, care a trecut printr-o schimbare de proiect fata de ceea ce gandisem initial;

– am terminat de vopsit garduletul proaspat facut pentru a largi curtea caselor cu aproximativ 100 mp;

– am asezat dale pietonale din beton pe aleea principala din gradina, sa nu ne mai noroim asa rau la ploi;

– am inceput si noi rasadurile, in ladite si pahare;

– am pus, direct in gradina, seminte de dovlecei, salata, rosii, spanac, fasole “fideluta”, morcov si inca ceva arpagic. Au rasarit salata si spanacul, restul sunt in asteptare;

– am terminat de sapat toata suprafata destinata culturii de anul acesta;

– am terminat taierile de primavara la pomi si vita de vie;

Cred ca ar mai fi si alte maruntisuri, dar nu mi le amintesc acum 🙂

Sa trecem acum la “Ce e de facut”:

– finalizarea gratarului, care implica placarea blatului, aplicarea unui lac pentru piatra pe caramizi, ceva rafturi pentru partea de jos, si alte mici bibileli, ceea ce s-ar traduce, simplu, in “o zi de munca”;

– curatenie generala in magazia din spate, de la gaini, unde e haos;

– construirea unui raft nou pentru magazia mai sus amintita;

– pergola/ foisor pentru zona de gratar – avem ideea, n-avem timp si materiale 🙂

– alte insamantari, direct in gradina;

– sa cumparam cativa puisori, imediat dupa sarbatori, plus furajele aferente;

– mi-as lua si niste rate, de frumoase, dar avem o suprafata prea mica pentru cresterea lor in conditii prielnice;

– construirea unui zid la mansarda casei noastre, ca sa evitam situatia actuala in care cele doua camere comunica direct cu exteriorul;

– ceva imbunatatiri estetice pentru magazia din curtea caselor, cea destinata bauturilor si conservelor de tot soiul;

– turnare alei din beton pentru accesul masinilor. Ori pietris cu borduri din beton. Ia ziceti, cum e mai bine/ mai frumos?

Cam atat, asa de inceput, ne facem incalzirea in primavara aceasta. Mai departe, om vedea.

Poze si altele, intr-o postare ulterioara, pentru astazi, scurt si concret 🙂

Spor la treaba si voua, ca noi avem destula.

 

 

Edit: uitasem ce e mai important de facut! Gardul de la gradina, singura latura care a ramas “neinnoita”. Momentan, avem un gard “de te apuca plansu’ ” 🙂

Advertisements

Si noi cu harnicia…

Odata cu vremea mai buna, oamenii au inceput cu totii sa misune. Unii ara, altii taie, altii se plimba. Multa lume, peste tot. Perioada de hibernare a trecut. E miraculos cum cateva raze de soare pot sa ne insufle atata energie!

Am inceput cu bolta de vie, pe care am curatat-o si tuns-o asa cum se cuvine, finalizand astfel “operatiunea” despre care vorbeam intr-o alta postare.

IMG_20130307_132200

IMG_20130307_132209

IMG_20130307_132321

 

Am continuat cu via din spate, de la gaini, apoi cu alte doua semibolte de vie pe care le mai avem. Urmeaza, in perioada urmatoare, sa construim inca una, din tevile ramase de la bolta desfacuta acum cateva saptamani. Bolta din fier, din prima poza, cea de langa casa, nu va mai fi acolo prea mult, vom construi un foisor in zona aceea; deocamdata, insa, e pacat sa nu ne bucuram de strugurii ei 🙂

IMG_20130307_133347

IMG_20130307_132455

IMG_20130307_132517

 

Dupa ce am terminat cu vita de vie, am trecut la curatatul pomilor, nu am pozat decat vreo doi-trei, dar am avut de tuns o gramada, dovada sta mormanul de crengi, crengute si ramurele, care asteapta sa fie tocate in surcele.

IMG_20130307_132543

IMG_20130307_132715

 

Am terminat cu pomii, apoi ne-am apucat si de ceva gradinarit. Mai exact, am pus arpagicul, trei razoare. Urmeaza, in cateva zile, usturoiul. Am pus si un rand de salata, dar inca nu a rasarit.

IMG_20130307_132629

IMG_20130307_132646

 

Dupa operatiunea “Arpagicul”, am imprastiat compost in gradina, compost vechi de un an si jumatate, format din gainat, frunze, plante uscate si alte cateva resturi menajere.

IMG_20130307_132658

 

Trandafirii incep sa fie si ei harnici, mugurii sfiosi apar incurajati de razele de soare.

IMG_20130307_133404

 

Restul “verziturilor” menite sa ne infrumuseteze primavara cresc frumos, astept cu nerabdare sa infloreasca 🙂 Am facut si cateva mici aranjamente in gradinita cu flori a mamei.

IMG_20130307_133450

IMG_20130307_133507

IMG_20130307_133524

IMG_20130307_133541

 

Gainile au fost si ele harnice, le prieste vremea buna, au o alta stare, sunt mai vioaie, mai productive si, parca, mai galagioase 🙂

IMG_20130307_133738

IMG_20130307_133653

 

Pentru astazi, cam atat, o prezentare rapida, fara prea multe cuvinte, dar cu mai multe poze. Pe la noi, cum e peste tot, mult de munca, timp putin, dar le facem fata.  Voi, cum va descurcati, cum e primavara voastra?

 

Leapsa te-ndeamna la joaca :)

Am primit o leapsa. E prima pentru mine.

Trebuie sa jucam, deci, c-asa-i frumos. Regulile suna cam asa:

  1. Prezinta blogul/ persoana care te-a nominalizat.
  2. Scrie 11 lucruri despre tine.
  3. Raspunde intrebarilor primite si formuleaza 11 intrebari.
  4. Nominalizeaza 9 bloguri pe care le ai in blogroll.
  5. Anunta persoanele in cauza ca le-ai dat leapsa.

Persoana care m-a nominalizat – leapsa vine din partea Iulianei.

Mai departe, despre mine:

  1. Sunt cel mai tanar (cred) dintre bloggerii gradinari, avand doar 22ani.
  2. Am jucat fotbal de performanta pentru o echipa din Pitesti timp de 9 ani, dar, din pricina unor probleme minore la inima, am fost fortat sa renunt, lasand fotbalul sa devina doar un hobby.
  3. Sunt student si angajat la privat, iar timpul mi-l impart intre facultate, serviciu, Vera (jumatatea feminina :)) si numeroasele activitati din curtea noastra.
  4. Imi place sa fac aproape totul de unul singur, sau cu ajutoare din partea familiei, evitand astfel sa apelez la asa-zisi specialisti, cu exceptia situatiilor in care asistenta specializata este mai mult decat utila.
  5. Sunt un “grammar nazi”, nu imi plac greselile in exprimare, greselile de redactare, precum si orice alta forma a celor amintite. Consider ca stapanirea unui minim de cunostinte asupra limbii romane si folosirii ei ar trebui sa fie eliminatorii inca din clasele primare.
  6. Sunt, de multe ori, “iute la manie”, dar ma calmez repede.
  7. Accept si respect dreptul fiecaruia de a crede in ceea ce considera ca-i aduce implinire morala, dar eu aleg sa fiu sceptic in ceea ce priveste religia, din motive concrete, dar care nu merita a fi amintite aici.
  8. Imi plac cainii. Imi plac cainii mai mult decat imi plac oamenii. In fond, imi plac mai toate animalele, dar cainii, de orice rasa, de orice tip, au un loc aparte in viata mea.
  9. Nu sunt influentat de “gura lumii”, nu plec urechea la vorbe aruncate la nervi, nu cred in barfe.
  10. Nu sunt superstitios, orice superstitie ma amuza, nicidecum sa ma sperie, si nici nu ma face sa actionez in vreun anume fel.
  11. Si, ca sa inchei cu o lauda, pot sa afirm cu tarie ca, la 22 ani, ma pricep la amenajari, constructii si gradinarit, mai mult decat multi care au de doua ori varsta mea, dar am inca multe de invatat, mai ales intr-ale gradinaritului.

Intrucat Iuliana nu a formulat alte intrebari, voi raspunde si eu la aceleasi intrebari care i-au fost adresate ei. Asadar:

  1. Ce v-ar place sa faceti in timpul liber? – As calatori. As calatori in toate colturile lumii. Am avut norocul sa vizitez cateva tari din Europa, dar nu cred ca m-as opri vreodata, daca mi-ar permite timpul si buzunarul. As vrea sa fiu “turist” de meserie 🙂
  2. Ce parere aveti despre viata la tara? – Avand in vedere ca am ales sa fug de “cluburi si discoteci” pentru animale, curte, iarba si gradina, cred ca nu mai e nevoie sa mentionez altceva.
  3. Care sunt dulciurile preferate? – Am o slabiciune pentru pandispan si pentru clatite cu finetti si banane.
  4. Care e cartea preferata? – Stiu ca suna ca afirmatia unui om care n-a citit altceva decat prospecte si retete, toata viata, dar nu am o carte preferata. Mi-am permis cateva vise preadolecentine, si am recitit cateva volume din seria Jules Verne, iarna aceasta, iar, mai apoi, am inceput, dar n-am avut timp sa o termin, Mont – Oriol, a lui Guy de Maupassant.
  5. Va plac lucrurile lucrate in casa? Lucrati si voi? Ce? – Imi plac, am vazut multe hainute reusite. Eu nu lucrez, se intelege 🙂
  6. Ce parere aveti despre obstacolele intalnite in viata? – Sunt necesare pentru conturarea unor personalitati puternice, ne ajuta, ne intaresc. Cine nu simte cum e sa fie greu, cum poate sa aprecieze ce e usor?
  7. Credeti in soarta/ destin? – Nu.
  8. Ce fel de muzica ascultati? – Acasa nu prea ascult, iar in masina, Magic FM si Europa FM, muzica actuala nu ma defineste.
  9. Aveti animale? De care? Cum se numesc? – Avem doi caini, un maidanez, Bobi, si o corcitura reusita de pekinez, Pufu. Avem vreo 30 de gaini, si cam atat. Am avut si o pisica, dar nu s-a inteles cu Bobita. In rest, gugustiuci, vrabii, si cate-un soricel 🙂
  10. Ce va linisteste? – Un sarut pe frunte din partea ei si sa-mi vad parintii zambitori, fara prea multe griji.

Mai departe, ar trebui sa nominalizez 9 blog-uri, dar, in blogroll-ul meu, majoritatea au fost deja nominalizati de catre alti colegi bloggeri, asadar, spun pas.

Multumesc pentru leapsa, a fost interesant, cu ocazia asta, am mai postat si eu ceva, ca intrasem intr-o pauza 🙂

O zi frumoasa tuturor!

 

Toate vechi si noua toate…

E liniste pe la noi. E o stare de letargie, parca nici gainilor nu le arde de nimic, am reusit sa le fac poze fara sa le alerg ca un bezmetic, ca de obicei, de radeau si gugustiucii de mine la cat de caraghios eram 🙂 Astazi aveau o atitudine de parca ar fi asteptat sa se intample ceva. Cred ca tot din cauza asta am strans doar vreo trei oua amarate, fata de 10-12, cat e “portia” obisnuita 🙂 Iata o parte din ele, cocotate pe piramida lui Kheops, editia de Arges:

IMG_20130206_133341

 

Se vede clar ca Florache, cocosul cocotat, e “idolu’ la femei”, in plan indepartat se vede cocosul nr. 2, fara nume, care e infrant mereu de Florache, deci sta mai retras, pandind momentele propice pentru a da iama in “gagici”. Coco e cocosul al treilea, de meserie “fraier”, isi ia bataita chiar si de la unele gaini mai “infipte”. Priviti-l, priviti-l si radeti de el, poate se imbarbateaza putin, altfel cred ca “trage a ciorba”, ca sa o parafrazez pe mama, cand face referire la gainile ce urmeaza a fi taiate 🙂

IMG_20130206_133313

 

Dintre celelalte inaripate, cele mai elegante, in opinia mea, sunt de departe Blonda si Cioara (numele sunt puse de mama, rugam nu judecati prea aspru):

IMG_20130206_133431 IMG_20130206_133535

 

Din pacate, pe cat e de simpatica, Cioara noastra e pe duca, din nustiucefelde motive, i-a dat mama ceva medicamente, dar nu pare a se inzdraveni, astfel ca va fi, probabil, pe meniul urmatoarei saptamani. (Pentru cei carora le e inca greu sa taie gainile pe care le-au crescut inca de mici, le sugerez sa ia aminte, ca noi am trecut de faza asta, deja nu mai e atat de greu sa renuntam la ele, atunci cand soarta si momentul o cer)

In alta ordine de idei, prin gradina nu-i mare lucru, frunze putrezind, pamant umed, ceva iarba si ici-colo, cate-o minune. Usturoiul pus de toamna trecuta a rasarit, nu e foarte multumit de temperatura ambianta, dar se tine tare:

IMG_20130206_132601

 

Cateva garofite chinezesti (habar n-am daca asa se numesc, mama asa le spune) se ambitioneaza sa o ia inaintea primaverii:

IMG_20130206_132653In gradinita cu flori a mamei, singurele care si-au aratat timid frunzele sunt cateva zambile, care infrunta cu vitejie temperaturile astea care pe noi ne tin in casa:

IMG_20130206_132957

Din categoria “ce-am mai facut”, nu prea am cu ce sa ma laud, singurul lucru pe care l-am facut e ca am taiat coardele de vie ramase de la taierea boltii, si inca alte cateva crengi dintr-un piersic batran, mic si uscat, pe care l-am taiat mai la inceputul iernii:

IMG_20130206_132903 IMG_20130206_132838

 

Dupa cum se vede, mai am o portie de crengi de taiat, dar le-am lasat pentru o alta zi 🙂

Cam atat de pe la noi, asa cum spune si titlul, nu-i nimic nou sau surprinzator, aceleasi de zi cu zi. Va las cu Bobita, sa va ureze el o seara placuta, ca eu mai am vreo doua capitole de citit 🙂

IMG_20130206_133114

Despre ograda, mai pe larg

Spuneam, in prima mea postare, ca, impreuna cu parintii mei, avem, la 8km de Pitesti, in comuna Cateasca, un teren micut, de 1200mp, teren pe care l-au cumparat ai mei in anul 2000 (ehe, cat a trecut de atunci), impreuna cu casa batraneasca a fostilor proprietari, doi batranei simpatici foc.

La momentul achizitiei, casa era intr-o stare acceptabila, spre proasta, avand cateva tigle sparte, peretii cojiti, pe alocuri, ma rog, probleme tehnice aferente oricarei case cu o asemenea varsta (construita in 1959, dupa spusele lui nea’ Toma – fostul proprietar, batranelu’ simpatic, ati inteles voi).

Gradina era nemuncita de cativa ani, pesemne ca pe nea’ Toma si frageda-i sotie ii cam lasasera genunchii. La fel si curtea, cam neingrijita, buruieni cam peste tot, o magazie veche din PFL, intr-o parte, un cotet din beton neterminat (constructie strasnica – buncar antiaerian), stimabila toaleta “de fundu’ curtii”, si alte cateva acareturi neinsemnate.

La intrare, o bolta de vita de vie mare, facuta cam “la norma”, din diverse tevi, fiare si alte metale sudate impreuna, dar care isi face inca treaba. Se va reconstrui in primavara aceasta, pentru ca nu putem renunta la struguri (avem 7-8 soiuri senzationale – sa traiesti nea’ Toma), dar nici nu mai putem sta cu o incropeala de bolta (aici e moftul meu, alor mei nu le prea pasa de chestii estetice, dar las’ ca vine tineretu’ din urma, si atunci sa te tii cu renovarea, neica!)

Flori, multi trandafiri, zambile, narcise, ghiocei, lasate de tanti Ioana (stiti voi, “muierea lu’ nea’ Toma”), plus alte cateva soiuri plantate si ingrijite de draga-mi mama.

In gradina, am mostenit cativa pruni, doi meri, un par de care m-am indragostit de acum 12 ani, un nuc care refuza sa mai creasca, si cam atat. Dar aici a intervenit tata, horticultor de seama, care mai avea sa planteze ceva cocotieri si un frasin, si ar fi completat savana. Avem acum 6 gutui, 12 pruni, 6 meri, 4 piersici, doi peri, un cires, vesnicul nuc, un zarzar (e, de fapt, al vecinului de la Sud, dar toate fructele cresc spre gradina noastra), doi visini, si un smochin (cred ca asta intra la arbusti). Avem capsuni (din-alea care rodesc de mai multe ori pe an, am avut capsuni pana la prima ninsoare), avem zmeura, si cam atat cu dulcegariile, daca-mi mai amintesc, va mai spun.

Dar nu pot sa neglijez legumicultura mamei, ca isi pierde toata primavara in gradina, sapa, pliveste, copileste, resadeste, etc, iar apoi toata vara le uda, le ingrijeste, le numara, le face inventaru’, si tot asa. O ajut si eu, de multe ori, dar mai mult o ajuta tata, ii mai las, sunt inca in putere, o sa intervin si eu cand va fi cazul. De la rosii si castraveti, pana la cimbru, menta, ridichi de 7soiuri, telina, radacinoase, ceapa, usturoi, praz, tot ce va puteti imagina. Uneori ma mir cat poate produce o gradina de 5-600mp. Nu neg, e multa munca, dar si rodul muncii e exceptional, stau marturie camara plina, burtile satule si sacosele doldora cu care ne parasesc toti musafirii.

Planuiam anul asta sa ii construiesc mamei un solar, micut, de 80-100mp, in care sa-si omoare inceputul de primavara, dar, “din cauza de motive”, s-ar putea sa se amane lucrarea asta.

Avem si pasari – a fost moftul mamei, citez: “Eu nu ma mut la curte daca nu am gaini, sa le arunc cojile de ou pe geam, sa le ciugule, si firimiturile, luati-mi gaini, sa-mi tina de urat!” N-am avut de ales si ne-am conformat – am purces de am luat oratanii pentru curte, in prima faza 50 pui, dupa care mamei i s-a parut cam greu, asa ca, in anul urmator, ne-am limitat la 35, plus vreo 10 ouatoare ramase din primul an.

La capitolul “Necuvantatoare”, tre’ sa amintesc si paznicii curtii, Bobi si Pufu (alegeri nu tocmai inspirate ale numelor), un maidanez pe care il avem de 10ani, si o corcitura de pekinez, un drac blanos, fost mancator de papuci, actual saritor la 100m garduri, “dupE gagici”. Am avut si o pisicuta, dar nu prea a fost atrasa de tavaleala zilnica pe care o primea de la Bobi si a ales sa-si schimbe domiciliul.

Si acuuum, ca v-am prezentat, cat de cat, mediul inconjurator, sa trecem pragul casei, sa stam la un pahar de vin si sa povestim, daca mai puteti.

Casa parintilor, aflandu-se in starea mai sus mentionata, cerea ingrijiri, asa ca, de-a lungul anilor (bai, chiar au trecut 12ani…), a primit tencuiala noua in fiecare camera, zugraveala noua (care s-a decolorat mai ceva ca varul de pe vremea bunicii), acoperis nou (din tabla ondulata, dupa buget, coane Fanica), ceva geamuri mai de secolul XXI, si diverse alte maruntisuri. Desi pare maricica, din exterior, inauntru iluzia se risipeste, intram intr-o sala mare, inchisa cu cornier (arhitectura zonei, dom’le), care da in doua camere (momentan, ambele functioneaza pe post de dormitor) si bucataria, micuta, 9-10mp, din care se face accesul in baie. Si cam atat.

Casa tinerilor, construita in regim propriu, cu diverse echipe de muncitori, mai mult sau mai putin priceputi, este, teoretic, structural vorbind, finalizata. Practic, va trebui sa ingrop muuuuulte salarii acolo daca vreau sa fie dupa bunul meu plac. E micuta, cu o amprenta de 8×6.5m, cu scara exterioara catre mansarda. Avem la parter o camera nefinalizata, care va deservi drept bucatarie, zona de luat masa, zona de pierdut ziua, momentan are doar parchet, faianta, zugraveala, multe retusuri de facut, si maaare nevoie de mobila, electrocasnice, etc, etc. – pe viitor, nu e urgent. Urmeaza baia, deloc mare, dar finalizata si utilizabila (de asta am scapat). Continuam turul casei cu dormitorul mic, finalizat in proportie de 95% (mai are nevoie de ceva maruntisuri, pana sa fiu multumit pe deplin), pe care il folosesc doar pe perioada verii (nu avem inca centrala instalata, avem sobe, dar folosim casa parintilor, deocamdata). A mai ramas holul de la intrare, cu multe ferestre, in care am amenajat zona de birou, cu o minibiblioteca (creatie personala, nivel de realizare – incepator) si, bineinteles, un birou (pe care sincer, nu prea le folosesc, e mai comod statul tolanit, cu laptopul pe burta). Urcam la mansarda, unde “vastul” spatiu de 50mp este impartit in doua camere mari. In dreapta, va fi un dormitor, camera este finalizata, dar lipsesc decoratiunile, mobilierul, etc. In stanga, o camera careia nu i-am gasit inca utilizare, probabil va fi utilizata pentru petrecerile pe vreme urata, jocuri, barfe cu prietenii, etc. – ramane de vazut.

Am terminat si turul caselor, am prezentat si restul “mosiei”, sunt dator cu multe, multe poze, pe care o sa le pun intr-o postare ulterioara.

Mai e mult de munca, enorm, iar daca nu ma credeti, hai sa va scriu o lista scurta:

– foisor si gratar;

– o latura a gardului de la gradina;

– reconstruire bolta de vie;

– turnare alei pentru masina si alei pietonale;

– construire garaj – mai mult pentru mestereala decat pentru masina;

– finalizare fosa – toaleta din gradina isi face treaba, dar nu ne prea omoram dupa primitivism;

– inlocuirea geamurilor casei noastre cu unele termopan (scump, al naibii de scump);

– modificari estetice, ceva ziduri in plus la casa noastra, pentru aspect;

– placarea cu gresie a scarii casei noastre;

– izolarea podului casei noastre cu vata minerala;

– reparatii acoperis casa noastra + inlocuire rigips afectat (multumim constructorilor, ne ploua la mansarda intr-o veselie);

– mobilier, decoratiuni, electronice, electrocasnice, etc (mai scump decat scump);

Cred ca mai sunt, dar ma inseala memoria, acum. Mult de munca, timp si bani sa fie, chef avem cat cuprinde.

Sper sa ne fiti alaturi in povestea noastra, cu o vorba buna si un gand de bine, iar eu promit sa impartasesc toate intamplarile, cu bune si rele, ca, poate, altii, sa aiba de unde invata, sa nu repete ce am gresit noi.

O sa revin cu poze, din pacate nu am mai deloc poze cu fazele initiale, am inceput cu pozele in momentul in care ne-am mutat, lasandu-l singur pe fratele meu, la bloc. Se implinesc 3 ani la Pasti, 3 ani plini, 3 ani grei, dar frumosi, sper sa prindem ziua in care se vor implini 33 ani.

Va multumesc daca ati avut rabdare sa cititi pana la final.

O seara cat mai placuta!