Am lipsit. Uite de ce!

Mult prea mult timp a trecut de la ultima postare, fapt pentru care imi cer scuze si promit sa nu se mai repete! De vina-s proiectele de la facultate, cantitatea enorma de munca necesara prin curte, dar si altele, de-ale vietii…

Astazi, fara poze, raman restant. O sa urmeze si multe poze, curand, trebuie sa fac putina ordine prin foldere ๐Ÿ™‚

La categoria “Ce s-a mai facut”, ar cam fi urmatoarele:

– am rearanjat dalele pietonale din curtea caselor intr-o noua forma de trotuar;

– am insamantat iarba pe unde era pamantul batatorit, tot in curte;

– am facut o curatenie generala prin case, care era mai mult decat necesara;

– am dat pomii cu var, lucrare simpla si de efect;

– aproape am finalizat gratarul, care a trecut printr-o schimbare de proiect fata de ceea ce gandisem initial;

– am terminat de vopsit garduletul proaspat facut pentru a largi curtea caselor cu aproximativ 100 mp;

– am asezat dale pietonale din beton pe aleea principala din gradina, sa nu ne mai noroim asa rau la ploi;

– am inceput si noi rasadurile, in ladite si pahare;

– am pus, direct in gradina, seminte de dovlecei, salata, rosii, spanac, fasole “fideluta”, morcov si inca ceva arpagic. Au rasarit salata si spanacul, restul sunt in asteptare;

– am terminat de sapat toata suprafata destinata culturii de anul acesta;

– am terminat taierile de primavara la pomi si vita de vie;

Cred ca ar mai fi si alte maruntisuri, dar nu mi le amintesc acum ๐Ÿ™‚

Sa trecem acum la “Ce e de facut”:

– finalizarea gratarului, care implica placarea blatului, aplicarea unui lac pentru piatra pe caramizi, ceva rafturi pentru partea de jos, si alte mici bibileli, ceea ce s-ar traduce, simplu, in “o zi de munca”;

– curatenie generala in magazia din spate, de la gaini, unde e haos;

– construirea unui raft nou pentru magazia mai sus amintita;

– pergola/ foisor pentru zona de gratar – avem ideea, n-avem timp si materiale ๐Ÿ™‚

– alte insamantari, direct in gradina;

– sa cumparam cativa puisori, imediat dupa sarbatori, plus furajele aferente;

– mi-as lua si niste rate, de frumoase, dar avem o suprafata prea mica pentru cresterea lor in conditii prielnice;

– construirea unui zid la mansarda casei noastre, ca sa evitam situatia actuala in care cele doua camere comunica direct cu exteriorul;

– ceva imbunatatiri estetice pentru magazia din curtea caselor, cea destinata bauturilor si conservelor de tot soiul;

– turnare alei din beton pentru accesul masinilor. Ori pietris cu borduri din beton. Ia ziceti, cum e mai bine/ mai frumos?

Cam atat, asa de inceput, ne facem incalzirea in primavara aceasta. Mai departe, om vedea.

Poze si altele, intr-o postare ulterioara, pentru astazi, scurt si concret ๐Ÿ™‚

Spor la treaba si voua, ca noi avem destula.

 

 

Edit: uitasem ce e mai important de facut! Gardul de la gradina, singura latura care a ramas “neinnoita”. Momentan, avem un gard “de te apuca plansu’ ” ๐Ÿ™‚

Advertisements

De toate pentru toti

Incep, asa cum e corect, cu pozele promise. Avem, deci, pe lista:

– noua semibolta, pe care am facut-o din ceva tevi ramase de la desfacerea boltii mari, din curte. Nu-i vreo opera maiastra, dar isi face treaba. Trebuie sa-i mai dam o mana de grund, si cam atat, sa vina strugurii ๐Ÿ™‚

IMG_20130314_100215

IMG_20130314_165224

Imi cer scuze pentru fundalul neplacut din cea de-a doua poza, unora nu prea le pasa cum arata curtea lor, se pare ๐Ÿ™‚ Iar gardul nostru, acela din lemn, care este lasat, va fi inlocuit in primavara aceasta cu plasa de sarma, prinsa pe tevi batute in pamant.

– urmatoarele poze promise sunt cele cu straturile puse recent, cu spanac, usturoi, inca ceva ceapa, salata, si ce-o mai fi pe acolo ๐Ÿ™‚ Avem si primul firicel de ceapa care ne zambeste timid. Usturoiul pus din toamna, falnic si semet, pare ca-i rade in nas.

IMG_20130314_100325

IMG_20130314_100253

IMG_20130314_100313

Cam atat cu pozele restante, continui, insa, cu prezentarea a doua “proiecte” la care m-am inhamat. Astazi, avem:

Proiectul nr. 1: Gratarul

Ca orice familie, si noi avem prieteni. Mai multi, mai putini, mai apropiati, mai noi, sunt prietenii nostri. Care prieteni, ei bine, ne mai si viziteaza, cand vremea-i buna. Iar la o vizita, orice musafir devine mesean ๐Ÿ™‚ Si uite asa ajungem la subiectul discutiei. Ca niciodata un gratar nu strica. Momentan avem un gratar rotund, cu picioare, a costat vreo 25lei, dar incepe sa rugineasca. Cum noi nu ne omoram cu iesirile in aer liber, pentru ca avem “aerul liber” chiar la noi acasa, am decis ca un gratar zidit n-ar strica. Dupa ceva cautari pe net, furat idei, cerut si primit sfaturi, ne-am hotarat ca o sa-l construim cu materiale pe care le avem.

Mai precis, partea inferioara din boltari, care vor fi tencuiti, apoi zugraviti in alb. Boltarii ii avem de la un cotet pentru pasari pe care l-am desfacut (era facut tot de noi, dar s-a dovedit a fi adapost mai bun pentru paduchi, decat pentru gaini). Mai departe, partea superioara va fi construita din caramizi simple, pline, pe care le-am recuperat in momentul in care am schimbat acoperisul casei parintilor, tot atunci refacand si cosurile de fum.

Iata gramada de boltari din spatele casei, si caramizile:

IMG_20130314_095841

IMG_20130314_095904

Ce-i drept, nu arata prea grozav, dar va rog sa ma credeti pe cuvant ca, la final, gratarul nostru va arata foarte bine ๐Ÿ™‚

Dupa ce i-am carat la “locul faptei”, i-am asezat, de proba, in pozitia in care vor sta la final.

IMG_20130314_101729

Deocamdata ne-am oprit aici, de fapt ne-a oprit ploaia. Pana cand va ajunge ca in poza de mai jos (impropriu zis – proiectul gratarului), mai dureaza ceva, dar va tin la curent.

Untitled

Va urma …

Pentru data viitoare, mi-am dat “tema de casa” – o sa finalizez placarea cu faianta a bucatariosufrageliving-ului casei noastre (proiectul nr.2). Mai am vreo 8-10 placi de montat, dar timpul nu-mi permit sa lucrez cat si cum trebuie. Asadar, va urma si aici.

IMG_20130314_141405

Intr-o alta ordine de idei, am continuat amenajarile in gradinita cu flori a mamei. Am sapat acolo unde buruienile se imprietenisera cu florile, vom pune altele in scurt timp. Am pus iarba in partea din dreapta pietrelor, sunt tare nerabdator sa vad firicele mici, verzi si plapande iesind din pamantul maroniu ๐Ÿ™‚ In partea din stanga, conform delimitarii “pietroase”, avem lalele, bujori, zambile, stanjenei, si inca alte cateva soiuri pe care nici mama nu le mai tine minte. Acolo va ramane permanent pamantul “negru”, nu vom lasa iarba sau buruienile sa se dezvolte. Nu stiu daca e cea mai reusita combinatie, dar trebuia sa fie cumva, nu? ๐Ÿ™‚

IMG_20130314_163157

IMG_20130314_163203

Iata si o imagine din unghi opus cu florile mamei, si o privire mai de aproape asupra bujorilor roscovani care se ivesc, mangaiati de temperaturile pozitive si razele de soare tot mai dese.

IMG_20130314_102708

IMG_20130314_163135

Unde nu este sapat, avem deja iarba semanata de anul trecut, va arata mult mai bine dupa prima tunsoare.

Trandafirilor incep sa le creasca frunze, e semn ca iarna e deja plecata de-acum.

IMG_20130314_150610

Si, ultima achizitie, un coacaz negru, incepe sa infrunzeasca simpatic. Aveti idee in al catelea an de vegetatie incepe sa rodeasca? ๐Ÿ™‚ Mi s-a facut pofta…

IMG_20130314_165116

Cum temperaturile inca nu permit scoaterea plantelor la aer, mama a organizat o mica expozitie, cu ceva muscate, un trandafir, si alte verzi ๐Ÿ™‚

IMG_20130314_102744

Dulaii, dragii de ei, parca se minuneaza si ei de atat verde. Privesc in toate partile, doar, doar, or mai descoperi ceva.

IMG_20130314_165426

Pentru doamne, daca vreti un buchet de
IMG_20130314_163709

va invit sa ne vizitati cu drag la casa cu brad la poarta:


IMG_20130314_143032

IMG_20130314_143125

O seara placuta sa aveti, oameni buni. Si nu va sfiiti sa lasati un comentariu, ma bucura foarte mult sa va citesc gandurile!

Si noi cu harnicia…

Odata cu vremea mai buna, oamenii au inceput cu totii sa misune. Unii ara, altii taie, altii se plimba. Multa lume, peste tot. Perioada de hibernare a trecut. E miraculos cum cateva raze de soare pot sa ne insufle atata energie!

Am inceput cu bolta de vie, pe care am curatat-o si tuns-o asa cum se cuvine, finalizand astfel “operatiunea” despre care vorbeam intr-o alta postare.

IMG_20130307_132200

IMG_20130307_132209

IMG_20130307_132321

 

Am continuat cu via din spate, de la gaini, apoi cu alte doua semibolte de vie pe care le mai avem. Urmeaza, in perioada urmatoare, sa construim inca una, din tevile ramase de la bolta desfacuta acum cateva saptamani. Bolta din fier, din prima poza, cea de langa casa, nu va mai fi acolo prea mult, vom construi un foisor in zona aceea; deocamdata, insa, e pacat sa nu ne bucuram de strugurii ei ๐Ÿ™‚

IMG_20130307_133347

IMG_20130307_132455

IMG_20130307_132517

 

Dupa ce am terminat cu vita de vie, am trecut la curatatul pomilor, nu am pozat decat vreo doi-trei, dar am avut de tuns o gramada, dovada sta mormanul de crengi, crengute si ramurele, care asteapta sa fie tocate in surcele.

IMG_20130307_132543

IMG_20130307_132715

 

Am terminat cu pomii, apoi ne-am apucat si de ceva gradinarit. Mai exact, am pus arpagicul, trei razoare. Urmeaza, in cateva zile, usturoiul. Am pus si un rand de salata, dar inca nu a rasarit.

IMG_20130307_132629

IMG_20130307_132646

 

Dupa operatiunea “Arpagicul”, am imprastiat compost in gradina, compost vechi de un an si jumatate, format din gainat, frunze, plante uscate si alte cateva resturi menajere.

IMG_20130307_132658

 

Trandafirii incep sa fie si ei harnici, mugurii sfiosi apar incurajati de razele de soare.

IMG_20130307_133404

 

Restul “verziturilor” menite sa ne infrumuseteze primavara cresc frumos, astept cu nerabdare sa infloreasca ๐Ÿ™‚ Am facut si cateva mici aranjamente in gradinita cu flori a mamei.

IMG_20130307_133450

IMG_20130307_133507

IMG_20130307_133524

IMG_20130307_133541

 

Gainile au fost si ele harnice, le prieste vremea buna, au o alta stare, sunt mai vioaie, mai productive si, parca, mai galagioase ๐Ÿ™‚

IMG_20130307_133738

IMG_20130307_133653

 

Pentru astazi, cam atat, o prezentare rapida, fara prea multe cuvinte, dar cu mai multe poze. Pe la noi, cum e peste tot, mult de munca, timp putin, dar le facem fata. ย Voi, cum va descurcati, cum e primavara voastra?

 

Miercuri, 13.

Rece si trista – asa-i vremea pe la noi. Vantul rece ne tine in casa, abia iesim pe la gaini, dupa lemne, si poate alte iesiri scurte. E deprimant sa stai afara acum. Noroiul din gradina, baltile, burnita marunta care-ti inclesteaza porii, cainii zgribuliti in cotet, totu-i ud si rece. Totu-i ud si trist. Totul e croit sa ne faca sa ne ascundem in cele mai calde unghere de prin casa, sa stam cocotati pe sobe, sa nu iesim din plapuma.

Pufu e singurul care nu are nicio problema cu vremea, in fiecare seara fuge la “nunta”. Fiind perioada pe care o stim, cand pe caini ii apuca dragostea, el e fruntas cand apune soarele. Dimineata, la rasarit, se intoarce noroit, ud, si se zgribuleste in cotet. Nu-ti vine sa-l certi, cand il vezi cat de mustruluit e.

Bobita, la ai sai 12 ani frumosi, da semne de batranete, iese mai rar din cotetul lui, e mai sensibil la frig, dar se mentine vajnic strajer al curtii, nu lasa niciun trecator stingher sa ramana nelatrat cand trece prin dreptul curtii.

Gainile, nu par nici ele foarte afectate, ratia de oua e in parametri, mocirla le place de fel, baltile asemenea.

In alta ordine de idei, am mers duminica la Targul Saptamanal din Pitesti, si nu m-am putut abtine sa nu cumpar cateva jucarii. Jucarii de oameni mari, zic:

IMG_20130213_121922

IMG_20130213_121727

IMG_20130213_121717

 

Am luat, asadar, un tarnacop, 15lei, un baros de 8kg, cu 50lei, si cate o coada de 6lei pentru fiecare. Poate ati crede ca sunt oarecum inutile, dar nu-i deloc asa, in viitorul apropiat avem de batut cateva tevi pentru o semi-bolta de vie, in gradina, deci barosul de va fi mai mult decat util. La fel si tarnacopul, caci la primavara avem de sapat santuri destinate tevilor de scurgere a apei. Plus cateva alei betonate, care necesita o pregatire a terenului.

Am luat de la serviciu cateva sute de pahare de unica folosinta, pentru rasaduri, si, din hipermarket, cate doua soiuri de seminte de morcov si salata verde. Avem deja din anii trecuti seminte pentru rosii, castraveti, vinete, pepeni, ardei, salata, o sa mai cumparam arpagic pentru ceapa, rasaduri de varza, si cateva alte soiuri care nu-mi vin acum in minte.

 

P.S.: Imi cer scuze pentru titlu, n-am reusit sa gasesc ceva potrivit ๐Ÿ™‚

Toate vechi si noua toate…

E liniste pe la noi. E o stare de letargie, parca nici gainilor nu le arde de nimic, am reusit sa le fac poze fara sa le alerg ca un bezmetic, ca de obicei, de radeau si gugustiucii de mine la cat de caraghios eram ๐Ÿ™‚ Astazi aveau o atitudine de parca ar fi asteptat sa se intample ceva. Cred ca tot din cauza asta am strans doar vreo trei oua amarate, fata de 10-12, cat e “portia” obisnuita ๐Ÿ™‚ Iata o parte din ele, cocotate pe piramida lui Kheops, editia de Arges:

IMG_20130206_133341

 

Se vede clar ca Florache, cocosul cocotat, e “idolu’ la femei”, in plan indepartat se vede cocosul nr. 2, fara nume, care e infrant mereu de Florache, deci sta mai retras, pandind momentele propice pentru a da iama in “gagici”. Coco e cocosul al treilea, de meserie “fraier”, isi ia bataita chiar si de la unele gaini mai “infipte”. Priviti-l, priviti-l si radeti de el, poate se imbarbateaza putin, altfel cred ca “trage a ciorba”, ca sa o parafrazez pe mama, cand face referire la gainile ce urmeaza a fi taiate ๐Ÿ™‚

IMG_20130206_133313

 

Dintre celelalte inaripate, cele mai elegante, in opinia mea, sunt de departe Blonda si Cioara (numele sunt puse de mama, rugam nu judecati prea aspru):

IMG_20130206_133431 IMG_20130206_133535

 

Din pacate, pe cat e de simpatica, Cioara noastra e pe duca, din nustiucefelde motive, i-a dat mama ceva medicamente, dar nu pare a se inzdraveni, astfel ca va fi, probabil, pe meniul urmatoarei saptamani. (Pentru cei carora le e inca greu sa taie gainile pe care le-au crescut inca de mici, le sugerez sa ia aminte, ca noi am trecut de faza asta, deja nu mai e atat de greu sa renuntam la ele, atunci cand soarta si momentul o cer)

In alta ordine de idei, prin gradina nu-i mare lucru, frunze putrezind, pamant umed, ceva iarba si ici-colo, cate-o minune. Usturoiul pus de toamna trecuta a rasarit, nu e foarte multumit de temperatura ambianta, dar se tine tare:

IMG_20130206_132601

 

Cateva garofite chinezesti (habar n-am daca asa se numesc, mama asa le spune) se ambitioneaza sa o ia inaintea primaverii:

IMG_20130206_132653In gradinita cu flori a mamei, singurele care si-au aratat timid frunzele sunt cateva zambile, care infrunta cu vitejie temperaturile astea care pe noi ne tin in casa:

IMG_20130206_132957

Din categoria “ce-am mai facut”, nu prea am cu ce sa ma laud, singurul lucru pe care l-am facut e ca am taiat coardele de vie ramase de la taierea boltii, si inca alte cateva crengi dintr-un piersic batran, mic si uscat, pe care l-am taiat mai la inceputul iernii:

IMG_20130206_132903 IMG_20130206_132838

 

Dupa cum se vede, mai am o portie de crengi de taiat, dar le-am lasat pentru o alta zi ๐Ÿ™‚

Cam atat de pe la noi, asa cum spune si titlul, nu-i nimic nou sau surprinzator, aceleasi de zi cu zi. Va las cu Bobita, sa va ureze el o seara placuta, ca eu mai am vreo doua capitole de citit ๐Ÿ™‚

IMG_20130206_133114

Despre ograda, mai pe larg

Spuneam, in prima mea postare, ca, impreuna cu parintii mei, avem, la 8km de Pitesti, in comuna Cateasca, un teren micut, de 1200mp, teren pe care l-au cumparat ai mei in anul 2000 (ehe, cat a trecut de atunci), impreuna cu casa batraneasca a fostilor proprietari, doi batranei simpatici foc.

La momentul achizitiei, casa era intr-o stare acceptabila, spre proasta, avand cateva tigle sparte, peretii cojiti, pe alocuri, ma rog, probleme tehnice aferente oricarei case cu o asemenea varsta (construita in 1959, dupa spusele lui nea’ Toma – fostul proprietar, batranelu’ simpatic, ati inteles voi).

Gradina era nemuncita de cativa ani, pesemne ca pe nea’ Toma si frageda-i sotie ii cam lasasera genunchii. La fel si curtea, cam neingrijita, buruieni cam peste tot, o magazie veche din PFL, intr-o parte, un cotet din beton neterminat (constructie strasnica – buncar antiaerian), stimabila toaleta “de fundu’ curtii”, si alte cateva acareturi neinsemnate.

La intrare, o bolta de vita de vie mare, facuta cam “la norma”, din diverse tevi, fiare si alte metale sudate impreuna, dar care isi face inca treaba. Se va reconstrui in primavara aceasta, pentru ca nu putem renunta la struguri (avem 7-8 soiuri senzationale – sa traiesti nea’ Toma), dar nici nu mai putem sta cu o incropeala de bolta (aici e moftul meu, alor mei nu le prea pasa de chestii estetice, dar las’ ca vine tineretu’ din urma, si atunci sa te tii cu renovarea, neica!)

Flori, multi trandafiri, zambile, narcise, ghiocei, lasate de tanti Ioana (stiti voi, “muierea lu’ nea’ Toma”), plus alte cateva soiuri plantate si ingrijite de draga-mi mama.

In gradina, am mostenit cativa pruni, doi meri, un par de care m-am indragostit de acum 12 ani, un nuc care refuza sa mai creasca, si cam atat. Dar aici a intervenit tata, horticultor de seama, care mai avea sa planteze ceva cocotieri si un frasin, si ar fi completat savana. Avem acum 6 gutui, 12 pruni, 6 meri, 4 piersici, doi peri, un cires, vesnicul nuc, un zarzar (e, de fapt, al vecinului de la Sud, dar toate fructele cresc spre gradina noastra), doi visini, si un smochin (cred ca asta intra la arbusti). Avem capsuni (din-alea care rodesc de mai multe ori pe an, am avut capsuni pana la prima ninsoare), avem zmeura, si cam atat cu dulcegariile, daca-mi mai amintesc, va mai spun.

Dar nu pot sa neglijez legumicultura mamei, ca isi pierde toata primavara in gradina, sapa, pliveste, copileste, resadeste, etc, iar apoi toata vara le uda, le ingrijeste, le numara, le face inventaru’, si tot asa. O ajut si eu, de multe ori, dar mai mult o ajuta tata, ii mai las, sunt inca in putere, o sa intervin si eu cand va fi cazul. De la rosii si castraveti, pana la cimbru, menta, ridichi de 7soiuri, telina, radacinoase, ceapa, usturoi, praz, tot ce va puteti imagina. Uneori ma mir cat poate produce o gradina de 5-600mp. Nu neg, e multa munca, dar si rodul muncii e exceptional, stau marturie camara plina, burtile satule si sacosele doldora cu care ne parasesc toti musafirii.

Planuiam anul asta sa ii construiesc mamei un solar, micut, de 80-100mp, in care sa-si omoare inceputul de primavara, dar, “din cauza de motive”, s-ar putea sa se amane lucrarea asta.

Avem si pasari – a fost moftul mamei, citez: “Eu nu ma mut la curte daca nu am gaini, sa le arunc cojile de ou pe geam, sa le ciugule, si firimiturile, luati-mi gaini, sa-mi tina de urat!” N-am avut de ales si ne-am conformat – am purces de am luat oratanii pentru curte, in prima faza 50 pui, dupa care mamei i s-a parut cam greu, asa ca, in anul urmator, ne-am limitat la 35, plus vreo 10 ouatoare ramase din primul an.

La capitolul “Necuvantatoare”, tre’ sa amintesc si paznicii curtii, Bobi si Pufu (alegeri nu tocmai inspirate ale numelor), un maidanez pe care il avem de 10ani, si o corcitura de pekinez, un drac blanos, fost mancator de papuci, actual saritor la 100m garduri, “dupE gagici”. Am avut si o pisicuta, dar nu prea a fost atrasa de tavaleala zilnica pe care o primea de la Bobi si a ales sa-si schimbe domiciliul.

Si acuuum, ca v-am prezentat, cat de cat, mediul inconjurator, sa trecem pragul casei, sa stam la un pahar de vin si sa povestim, daca mai puteti.

Casa parintilor, aflandu-se in starea mai sus mentionata, cerea ingrijiri, asa ca, de-a lungul anilor (bai, chiar au trecut 12ani…), a primit tencuiala noua in fiecare camera, zugraveala noua (care s-a decolorat mai ceva ca varul de pe vremea bunicii), acoperis nou (din tabla ondulata, dupa buget, coane Fanica), ceva geamuri mai de secolul XXI, si diverse alte maruntisuri. Desi pare maricica, din exterior, inauntru iluzia se risipeste, intram intr-o sala mare, inchisa cu cornier (arhitectura zonei, dom’le), care da in doua camere (momentan, ambele functioneaza pe post de dormitor) si bucataria, micuta, 9-10mp, din care se face accesul in baie. Si cam atat.

Casa tinerilor, construita in regim propriu, cu diverse echipe de muncitori, mai mult sau mai putin priceputi, este, teoretic, structural vorbind, finalizata. Practic, va trebui sa ingrop muuuuulte salarii acolo daca vreau sa fie dupa bunul meu plac. E micuta, cu o amprenta de 8×6.5m, cu scara exterioara catre mansarda. Avem la parter o camera nefinalizata, care va deservi drept bucatarie, zona de luat masa, zona de pierdut ziua, momentan are doar parchet, faianta, zugraveala, multe retusuri de facut, si maaare nevoie de mobila, electrocasnice, etc, etc. – pe viitor, nu e urgent. Urmeaza baia, deloc mare, dar finalizata si utilizabila (de asta am scapat). Continuam turul casei cu dormitorul mic, finalizat in proportie de 95% (mai are nevoie de ceva maruntisuri, pana sa fiu multumit pe deplin), pe care il folosesc doar pe perioada verii (nu avem inca centrala instalata, avem sobe, dar folosim casa parintilor, deocamdata). A mai ramas holul de la intrare, cu multe ferestre, in care am amenajat zona de birou, cu o minibiblioteca (creatie personala, nivel de realizare – incepator) si, bineinteles, un birou (pe care sincer, nu prea le folosesc, e mai comod statul tolanit, cu laptopul pe burta). Urcam la mansarda, unde “vastul” spatiu de 50mp este impartit in doua camere mari. In dreapta, va fi un dormitor, camera este finalizata, dar lipsesc decoratiunile, mobilierul, etc. In stanga, o camera careia nu i-am gasit inca utilizare, probabil va fi utilizata pentru petrecerile pe vreme urata, jocuri, barfe cu prietenii, etc. – ramane de vazut.

Am terminat si turul caselor, am prezentat si restul “mosiei”, sunt dator cu multe, multe poze, pe care o sa le pun intr-o postare ulterioara.

Mai e mult de munca, enorm, iar daca nu ma credeti, hai sa va scriu o lista scurta:

– foisor si gratar;

– o latura a gardului de la gradina;

– reconstruire bolta de vie;

– turnare alei pentru masina si alei pietonale;

– construire garaj – mai mult pentru mestereala decat pentru masina;

– finalizare fosa – toaleta din gradina isi face treaba, dar nu ne prea omoram dupa primitivism;

– inlocuirea geamurilor casei noastre cu unele termopan (scump, al naibii de scump);

– modificari estetice, ceva ziduri in plus la casa noastra, pentru aspect;

– placarea cu gresie a scarii casei noastre;

– izolarea podului casei noastre cu vata minerala;

– reparatii acoperis casa noastra + inlocuire rigips afectat (multumim constructorilor, ne ploua la mansarda intr-o veselie);

– mobilier, decoratiuni, electronice, electrocasnice, etc (mai scump decat scump);

Cred ca mai sunt, dar ma inseala memoria, acum. Mult de munca, timp si bani sa fie, chef avem cat cuprinde.

Sper sa ne fiti alaturi in povestea noastra, cu o vorba buna si un gand de bine, iar eu promit sa impartasesc toate intamplarile, cu bune si rele, ca, poate, altii, sa aiba de unde invata, sa nu repete ce am gresit noi.

O sa revin cu poze, din pacate nu am mai deloc poze cu fazele initiale, am inceput cu pozele in momentul in care ne-am mutat, lasandu-l singur pe fratele meu, la bloc. Se implinesc 3 ani la Pasti, 3 ani plini, 3 ani grei, dar frumosi, sper sa prindem ziua in care se vor implini 33 ani.

Va multumesc daca ati avut rabdare sa cititi pana la final.

O seara cat mai placuta!